INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
CENTRUL DE ÎNVĂŢARE ONLINE
CURS: TINERII ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI
PORTOFOLIU DE ÎNVĂŢARE
„TINERII ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI”
“Daca vrem sa ajungem la o adevarata pace in aceasta, atunci trebuie sa incepem cu copiii”
Ghandi
Apetroaie-Cristea Estrela
Botosani 2011
Indicatori privind monitorizarea şi evaluarea fenomenelor de violenŃă şcolară
1. Indicatori de evaluare în sistemul de educaŃie: definire, utilitate, modalităŃi de calcul şi
interpretare.
2. Sistemul de indicatori privind fenomenele de violenŃă în spaŃiul şcolar: definiŃii, propuneri,
modalităŃi de calcul şi interpretare
3. Principalele categorii de resurse necesare pentru utilizarea sistemului de indicatori privind
violenŃa în şcoală
TEMA 9: Strategii de monitorizare a fenomenelor de violenŃă şcolară
1. Metode şi instrumente specifice de colectare de date privind fenomenele de violenŃă în spaŃiul
şcolar
2. Baza electronică de date pentru monitorizarea fenomenelor de violenŃă în spaŃiul şcolar.
3. Proceduri de raportare la nivelul unităŃii şcolare
4. Valorificarea datelor colectate: strategii şi planuri operaŃionale de monitorizare a violenŃei la
nivelul unităŃii şcolare şi la nivel judeŃean
2
TEMA 8. Indicatori privind monitorizarea şi evaluarea fenomenelor
de violenŃă şcolară
I. Indicatori de evaluare în sistemul de educaŃie: definire, utilitate,
modalităŃi de calcul şi interpretare.
1. DefiniŃia indicatorilor din domeniul educaŃiei
Într-o definiŃie mai simplă, indicatorii din domeniul educaŃiei reprezintă un instrument de evaluare a stării de funcŃionare a sistemului de educaŃie, fie în ansamblul său, fie pe anumite componente sau niveluri. Cu alte cuvinte, indicatorii educaŃiei oferă informaŃii relevante pentru evaluarea sistemului de educaŃie pe baza unor criterii precise. Astfel de criterii se referă la obiectivele politicilor educaŃionale ca, de exemplu, participarea, accesul, finanŃarea, organizarea şi repartizarea reŃelei de învăŃământ, finalizarea studiilor, inserŃia pe piaŃa muncii etc. InformaŃiile privind aceste aspecte se exprimă de obicei cantitativ, prin date observabile şi măsurabile. Aceste date statistice nu sunt însă semnificative în sine, ci prin interpretarea lor sub formă de relaŃii cauzale, prin rate, ponderi, corelaŃii şi tendinŃe.
Rezultă că indicatorii asigură datele cantitative necesare pentru descrierea operaŃională a unui sistem educativ sau a componentelor sale, cât şi informaŃiile pentru evaluarea modului de funcŃionare a acestuia. De exemplu, un indicator precum procentajul din PIB alocat finanŃării învăŃământului public este relevant atât prin informaŃia cantitativă intrinsecă (ex. 6%), cât şi pentru a se aprecia măsura în care învăŃământul constituie într-adevăr o prioritate a politicilor publice la momentul respectiv.
2. Structura sistemului naŃional de indicatori pentru educaŃie (SNIE)
Clasificare SNIE acoperă cele patru mari domenii ale indicatorilor cuprinse şi în sistemele
Eurostat, OECD şi UNESCO, şi anume:
• contextul educaŃiei: indicatorii privind cadrul economic general, piaŃa muncii, inovaŃia şi
cercetarea, coeziunea socială, situaŃia demografică;
• resursele educaŃiei:
- resursele financiare (cheltuielile publice pentru educaŃie ca proporŃie din PIB; cheltuielile
publice pentru educaŃie, pe niveluri de educaŃie, ca procent din PIB; cheltuielile publice curente, pe niveluri de educaŃie; cheltuielile publice curente ca nivel mediu pe elev / student,
ca procent din PIB per capita etc.);
- resursele umane (numărul mediu de elevi / studenŃi la un profesor; numărul mediu de elevi pe
clasă; proporŃia personalului didactic calificat, în funcŃie de nivelul de formare iniŃială;
ponderea cadrelor didactice femei etc.);
- resursele materiale (unităŃile şcolare din învăŃământul preuniversitar, pe niveluri de educaŃie;
numărul mediu de elevi pe un computer; proporŃia unităŃilor de învăŃământ cu acces la
Internet etc.);
• accesul şi participarea (rata brută de cuprindere şcolară; rata netă de cuprindere şcolară;
speranŃa de viaŃă şcolară; rata de tranziŃie către nivelurile superioare de educaŃie etc.);
3
• rezultatele educaŃiei:
- rezultatele elevilor (indicatorii de nivel / de performanŃă; rezultatele la evaluările naŃionale, la
testele de lectură şi matematică etc.);
- rezultatele sistemului de educaŃie (în termeni de ieşiri din sistem: rata absolvenŃilor; în
termeni de nivel de educaŃie a populaŃiei: populaŃia în vârstă de 25 ani şi peste, pe niveluri de
educaŃie şi formare; rata adulŃilor alfabetizaŃi în vârstă de 15 ani şi peste etc.);
- rezultatele pe piaŃa forŃei de muncă (rata de inserŃie a absolvenŃilor diferitelor niveluri de
educaŃie şi formare profesională pe piaŃa muncii; rata de ocupare a populaŃiei de 15-64 ani, pe niveluri de educaŃie şi formare; rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaŃie şi formare; rata şomajului etc.).
Din suita celor peste 160 de indicatori cuprinşi în SNIE au fost selectaŃi 32 de indicatori de bază cu ajutorul cărora se evaluează anual starea sistemului de educaŃie. În sfera indicatorilor de bază se
regăsesc toate categoriile de indicatori menŃionate, mai puŃin cei de context.
3. Exemple de indicatori de bază ai sistemului de educaŃie
• Definirea indicatorilor
O condiŃie importantă în construirea indicatorilor o reprezintă claritatea definiŃiei. DefiniŃia standard care însoŃeşte enunŃul indicatorului asigură un referenŃial comun şi permite comparabilitatea şi acurateŃea exprimării.
Pentru exemplificare, redăm câteva tipuri de indicatori, împreună cu definiŃiile standard care îi
însoŃesc:
- cheltuielile publice pentru educaŃie, ca % din PIB = cheltuielile publice totale pentru
educaŃie (curente şi capitale) exprimate procental din produsul intern brut, într-un anumit an
financiar;
- rata brută de cuprindere şcolară în învăŃământul primar şi gimnazial = numărul total al
elevilor cuprinşi în învăŃământul obligatoriu (diferenŃiat, pentru ISCED 1 şi 2), indiferent de
vârstă, ca raport procentual faŃă de totalul populaŃiei din grupa oficială de vârstă
corespunzătoare învăŃământului primar / gimnazial;
- rata netă de cuprindere şcolară în învăŃământul primar şi gimnazial = numărul elevilor de
vârstă corespunzătoare cuprinşi în învăŃământul primar şi gimnazial (diferenŃiat, pe ciclul
primar / gimnazial), ca raport procentual faŃă de totalul populaŃiei din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învăŃământului primar / gimnazial.
• Scopul utilizării indicatorilor
Este vorba de a stabili cu exactitate ce anume măsoară fiecare indicator, care este fenomenul, dimensiunea, componenta sistemului de educaŃie la care se referă. De fapt, în procesul de construire a unui set de indicatori, se porneşte de la obiectivele politicilor educaŃionale care trebuie evaluate, fiecare în parte sau global. Astfel de obiective pot viza: creşterea gradului de participare la educaŃia preşcolară, creşterea gradului de cuprindere în învăŃământul obligatoriu, sporirea cheltuielilor pentru educaŃie, creşterea calităŃii în învăŃământul superior etc.
Pentru a exemplifica aceste relaŃii între scopul indicatorilor (respectiv, obiectivele politicilor
educaŃionale la care se referă) şi indicatorii corespunzători, vom da câteva exemple:
4
- Rata brută de cuprindere a copiilor în educaŃia pre-primară măsoară nivelul general de
participare la educaŃia preşcolară şi gradul de pregătire (în termeni de echitate) pentru
învăŃământul primar.
- Rata brută de cuprindere în învăŃământul obligatoriu se utilizează pentru a evidenŃia
nivelul general de participare la educaŃia de nivel obligatoriu într-un anumit an şcolar.
Indicatorul reflectă capacitatea sistemului de educaŃie de a permite accesul elevilor din grupa respectivă de vârstă. Este folosit ca substitut al indicatorului rata netă de cuprindere şcolară atunci când lipsesc datele privind cuprinderea elevilor în învăŃământul obligatoriu, pe vârste. Poate fi folosit şi ca indicator complementar pentru rata netă de cuprindere, deoarece serveşte la estimarea gradului de cuprindere în învăŃământul obligatoriu sub şi peste vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de educaŃie.
- Rata netă de cuprindere în învăŃământul obligatoriu se utilizează pentru a măsura gradul de
participare la educaŃia de nivel obligatoriu a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare
învăŃământului obligatoriu.
• Metoda şi formula de calcul
Iată câteva exemple:
- pentru calcularea ratei brute de cuprindere în învăŃământul primar şi gimnazial, metoda de
calcul constă în împărŃirea numărului total al elevilor cuprinşi în aceste niveluri de învăŃământ (total şi diferenŃiat - primar / gimnazial), indiferent de vârstă, la totalul populaŃiei din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învăŃământului primar şi gimnazial (respectiv primar /
gimnazial); rezultatul se înmulŃeşte cu 100;
- pentru calculul ratei nete de cuprindere în învăŃământul primar şi gimnazial, metoda de calcul
constă în împărŃirea numărului elevilor de vârstă oficială corespunzătoare cuprinşi în învăŃământul primar şi gimnazial (şi diferenŃiat - primar / gimnazial) la totalul populaŃiei din grupa oficială de vârstă pentru învăŃământul primar / gimnazial /total, rezultatul înmulŃindu-se cu 100.
În cazul celor doi indicatori, formulele de calcul sunt următoarele:
Rata brută de cuprindere şcolară
RBCt = (Et / Ptv)*100,
în care:
RBC t =rata brută de cuprindere şcolară în învăŃământul primar şi gimnazial în anul şcolar t
Ett = numărul total al elevilor cuprinşi în învăŃământul primar şi gimnazial în anul şcolar t
P v = populaŃia din grupa de vârstă v, grupa oficială de vârstă corespunzătoare învăŃământului
primar şi gimnazial în anul şcolar t.
Rata netă de cuprindere şcolară
RNCt = (Etv / Ptv)*100,
în care:
RNC t = rata netă de cuprindere şcolară în învăŃământul primar şi gimnazial în anul şcolar t
Etv = numărul elevilor din grupa oficială de vârstă v, vârstă corespunzătoare învăŃământului primar
şitgimnazial în anul şcolar t
P v = populaŃia din grupa de vârstă v, grupa oficială de vârstă corespunzătoare învăŃământului
primar şi gimnazial în anul şcolar t
5
Explicitarea metodei de calcul şi precizarea formulei sunt demersuri indispensabile, în condiŃiile în
care unii indicatori pot fi calculaŃi în moduri diferite. În felul acesta, se evită ambiguităŃile şi se foloseşte o formulă standard, care să fie adoptată de toŃi utilizatorii SNIE.
• Datele necesare pentru calculul indicatorilor
Pentru calculul indicatorilor, este necesar să se dispună de anumite date primare. De
exemplu:
- pentru calculul ratei brute de şcolarizare în învăŃământul primar şi gimnazial, datele
necesare sunt numărul total al elevilor cuprinşi în cele două niveluri de învăŃământ (total şi diferenŃiat - primar / gimnazial) şi totalul populaŃiei din grupa oficială de vârstă
corespunzătoare învăŃământului primar şi gimnazial (total şi pe niveluri);
- pentru calculul ratei nete de şcolarizare în învăŃământul primar şi gimnazial datele necesare
sunt numărul elevilor de vârstă oficială corespunzătoare cuprinşi în învăŃământ primar şi gimnazial (total şi diferenŃiat - primar / gimnazial) şi populaŃia din grupa oficială de vârstă
corespunzătoare învăŃământului primar şi gimnazial (total şi pe niveluri);
- pentru calculul cheltuielilor publice pentru educaŃie ca procentaj din PIB, trebuie să
cunoaştem cheltuielile publice totale pentru educaŃie şi produsul intern brut pentru un
anumit an financiar;
- pentru calculul cheltuielilor publice curente, nivel mediu pe elev, ca procentaj din PIB per
capita, datele de care avem nevoie sunt cheltuielile publice curente pe niveluri de educaŃie, numărul de elevi înscrişi în fiecare nivel de educaŃie în anul şcolar de referinŃă, produsul intern brut pentru un an financiar şi populaŃia totală.
• Sursele de date
InstituŃiile cel mai frecvent indicate ca surse reale sau potenŃiale de date pentru calcularea /preluarea indicatorilor din domeniul educaŃiei sunt Institutul NaŃional de Statistică şi Ministerul EducaŃiei şi Cercetării; la acestea se adaugă, în cazul unor indicatori, Ministerul Muncii,
SolidarităŃii Sociale şi Familiei, Ministerul de FinanŃe, AgenŃia de Ocupare a ForŃei de Muncă.
Majoritatea datelor, cum sunt cele referitoare la populaŃia şcolară, personalul didactic, infrastructura învăŃământului etc. sunt obŃinute prin anchete exhaustive. Alte informaŃii se obŃin pe baza unor anchete realizate pe eşantion reprezentativ, cum sunt cele rezultate din Ancheta forŃei de muncă în gospodării (AMIGO), Caracteristici ale educaŃiei permanente (modul complementar la
AMIGO), Formarea profesională continuă, anchete realizate de INS, trimestrial (primele două) sau
la intervale mai mari de timp (4 ani).
Pentru calculul indicatorilor referitori la diferite aspecte ale sistemului de educaŃie, precizia estimărilor obŃinute prin anchete pe eşantion reprezentativ se încadrează în limite acceptabile. Această modalitate de colectare a datelor este mai rapidă şi mai puŃin costisitoare.
Credibilitatea şi acurateŃea indicatorilor depind direct de sistemul de date, îndeosebi în ce priveşte: - existenŃa unor baze de date privind populaŃia şcolară, personalul didactic, infrastructura,
resursele financiare etc.;
- subdivizarea datelor pentru toate categoriile care interesează: populaŃia şcolară, personalul
didactic, infrastructura, resursele financiare etc.
6
• Nivelul de agregare
Organizarea datelor trebuie să corespundă nivelului la care se calculează fiecare indicator: naŃional, regional, judeŃean, local. De exemplu, deŃinerea de date în plan regional şi pe medii de rezidenŃă este importantă în vederea identificării disparităŃilor regionale în materie de educaŃie.
Unii indicatori pot fi calculaŃi numai la nivel naŃional ca, de pildă: cheltuielile publice pentru educaŃie, ca % din PIB; proporŃia cheltuielilor publice curente pe niveluri de educaŃie.
AlŃi indicatori se calculează la nivel regional, judeŃean, pe medii de rezidenŃă şi niveluri de educaŃie: rata brută de şcolarizare; rata netă de şcolarizare; rata repetenŃiei etc.
O parte dintre indicatori se calculează şi pe sexe, ceea ce presupune existenŃa datelor demografice şi a informaŃiilor privind populaŃia şcolară, dezagregate în funcŃie de acest criteriu. Indicatorii astfel calculaŃi permit analiza disparităŃilor de gen din perspectiva participării la educaŃie.
• Interpretarea indicatorilor
În acest sens, prezentăm câteva exemple de indicatori împreună cu modul corespunzător de interpretare.
- O rată brută de cuprindere (RBC) înaltă indică, în general, un grad ridicat de participare la
educaŃia de nivel obligatoriu. O valoare de 100% a RBC şcolară arată că sistemul de educaŃie
are, în principiu, capacitatea de a şcolariza toată populaŃia din grupa de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaŃie, dar nu indică proporŃia din această populaŃie cuprinsă în mod real în sistem. Atingerea unei RBC de 100% este o condiŃie necesară, dar nu suficientă pentru cuprinderea tuturor copiilor din grupa de vârstă oficială corespunzătoare învăŃământului obligatoriu. Dacă RBC şcolară depăşeşte 90%, numărul de locuri disponibile este apropiat de numărul cerut pentru a permite accesul universal la educaŃie al populaŃiei din grupa oficială de vârstă corespunzătoare nivelului respectiv de educaŃie. Totuşi, această interpretare este semnificativă numai dacă, în perspectivă, numărul elevilor de vârstă mai mică sau mai mare faŃă de vârsta oficială de înrolare va descreşte, locurile rămase disponibile în acest fel urmând să fie ocupate de elevii de vârstă oficială corespunzătoare învăŃământului obligatoriu.
- O rată netă de cuprindere (RNC) înaltă indică un grad ridicat de participare la educaŃia de
nivel obligatoriu a populaŃiei de vârstă corespunzătoare nivelului respectiv de educaŃie.
Valoarea teoretică maximă a RNC este de 100%. O tendinŃă ascendentă reflectă creşterea participării la acest nivel de educaŃie. Atunci când RNC este comparată cu RBC, diferenŃa constatată evidenŃiază incidenŃa înrolărilor la vârste sub şi peste vârsta oficială. Dacă RNC este mai mică de 100% diferenŃa de până la 100% relevă proporŃia copiilor de vârstă şcolară corespunzătoare care nu sunt cuprinşi în nivelul respectiv de educaŃie. O parte dintre aceşti copii pot fi cuprinşi, însă, în alte niveluri de educaŃie; de ex., copii în vârstă de 9 ani nu se regăsesc în învăŃământul primar pentru că sunt deja cuprinşi în învăŃământul gimnazial. Un indicator complementar mai precis este rata de cuprindere specifică vârstei care reflectă participarea la educaŃie a populaŃiei de o anumită vârstă.
- Cheltuielile publice pentru educaŃie, ca procent din PIB reflectă gradul de prioritate acordat
de Guvern finanŃării sistemului de educaŃie şi formare profesională. Acest indicator poate fi
calculat pe niveluri de educaŃie.
7
• Standardele de calitate şi limitele indicatorilor
Luarea în considerare, la nivelul datelor primare, a unor informaŃii trunchiate sau incomplete conduce inevitabil la distorsionarea valorilor indicatorilor. Redăm mai jos câteva exemple de
indicatori, împreună cu datele lor pertinente:
- Rata brută / netă de cuprindere în învăŃământul obligatoriu trebuie să ia în considerare
elevii din toate tipurile de şcoli, atât cele publice cât şi cele private sau alte instituŃii care oferă
programe oficiale de educaŃie.
- Cheltuielile publice pentru educaŃie, ca % din PIB trebuie să includă toate cheltuielile
realizate prin bugetele ministerelor şi structurilor naŃionale şi locale de administraŃie având ca
obiect activităŃi de educaŃie şi formare profesională. Cheltuielile totale pentru educaŃie se referă la toate cheltuielile de la bugetul statului, la cele provenite din bugetele autorităŃilor publice locale şi din alte bugete locale.
Sistemul SNIE, ca de altfel toŃi indicatorii, inclusiv cei utilizaŃi de organizaŃiile internaŃionale, prezintă anumite limite, unele dintre acestea fiind asumate încă din faza de construcŃie. Un
exemplu, în acest sens, îl reprezintă rata netă de cuprindere, indicator care nu este adecvat pentru
nivelul terŃiar de educaŃie. În cazul acestui nivel, este dificil să se stabilească o vârstă oficială de
cuprindere dată fiind durata foarte variată a programelor de pregătire. Alte limite se pot datora lipsei sau inconsistenŃei datelor primare, variaŃiei fenomenelor pe care le măsoară sau cazurilor de abatere de la o anumită normă; de exemplu, vârsta oficială de debut a şcolarităŃii, la care ne-am
referit mai sus:
- Rata brută de cuprindere în învăŃământul obligatoriu. RBC în învăŃământul obligatoriu
poate fi mai mare de 100% deoarece include şi elevii de vârstă mai mică sau mai mare decât vârsta oficială corespunzătoare, în ultimul caz şi datorită repetării clasei. În consecinŃă, o interpretare riguroasă a RBC presupune informaŃii suplimentare privind amploarea repetenŃiei, proporŃia elevilor care au intrat mai târziu la şcoală etc.
Precizările privind limitele şi aria de referinŃă a indicatorilor sunt indispensabile pentru utilizarea corectă a SNIE, ca de altfel a oricărui alt sistem. Indicatorii nu sunt universali şi infailibili, la fel şi ansamblul datelor empirice pe care se bazează. Precizarea limitelor nu este un semn de incompetenŃă, ci doar expresia unei prudenŃe necesare oricărei analize referitoare la un sistem atât de complex cum este sistemul educativ.
8
II. Sistemul de indicatori privind fenomenele de violenŃă în spaŃiul şcolar:
definiŃii, propuneri, modalităŃi de calcul şi interpretare
Orientîndu-ne după consideraŃiile de mai sus, un sistem de indicatori privind fenomenele de violenŃă în spaŃiul şcolar reprezintă un set de instrumente cu ajutorul cărora putem descrie şi/sau evalua sistemul de învăŃământ din perspectiva situaŃiilor de violenŃă cu care acesta se confruntă. Cu alte cuvinte, acesta reprezintă un mijloc de a utiliza o serie de date cantitative, observabile şi verificabile cu privire la violenŃa în spaŃiul şcolar, articulând un criteriu precis de evaluare a
sistemului de educaŃie (similar celor privind participarea, accesul, finanŃarea învăŃământului etc.).
Din perspectiva domeniilor principale ale indicatorilor, sistemul care se referă la fenomenele de violenŃă în spaŃiul şcolar face parte din cei privind resursele educaŃiei, respectiv resursele umane,
alături de alŃi indicatori privind resursele umane, precum şi resursele financiare sau materiale.
Ca şi în cazul indicatorilor cuprinşi în SNIE, şi în cazul celor propuşi să facă parte din sistemul indicatorilor privind fenomenele de violenŃă din spaŃiul şcolar reprezintă o selecŃie realizată de
experŃii din cadrul programului Tineri împotriva violenŃei. Acest lucru a fost determinat, pe de o
parte, de faptul că există o foarte mare varietate de abordări şi de înŃelegeri ale fenomenelor de violenŃă care se regăsesc şi într-o foarte mare varietate de indicatori privind violenŃa şcolară. De
asemenea, acest lucru indică nevoia de a dezvolta un sistem de indicatori de bază fiabil şi uşor de
aplicat, care să favorizeze utilizarea unui volum de resurse (umane, materiale, financiare, de timp
etc.) limitat, în concordanŃă cu disponibilitatea acestor resurse, în prezent, în şcolile din sistemul românesc de învăŃământ.
Ca orice sistem de indicatori de bază, şi acesta este unul care necesită reînnoiri periodice, activităŃile de formare realizate în cadrul proiectului fiind o foarte bună oportunitate în acest sens. Este foarte posibil ca o parte dintre indicatori să fie consideraŃi de către factorii de decizie de la nivel local sau judeŃean mai puŃin importanŃi în comparaŃie cu alŃii, mai greu de utilizat sau pentru care datele primare nu pot fi obŃinute cu uşurinŃă. Este important de reŃinut că lista propusă reprezintă un prim pas în cristalizarea unui sistem de indicatori de bază în domeniul fenomenelor de violenŃă care să poată să ofere o măsură a unei realităŃi prin definiŃie greu de măsurat, de surprins obiectiv.
De ce un astfel de sistem?
ToŃi actorii şcolari (elevi, părinŃi, cadre didactice, manageri, personal specializat, decidenŃi etc.) au nevoie să cunoască într-un mod cât mai precis dimensiunea, natura şi contextul fenomenelor de violenŃă în acest spaŃiu. În primul rând, pentru a putea preveni, pentru a putea lua cât mai devreme posibil măsurile necesare prin care aceste fenomene să nu se mai repete, După cum exprima în mod metaforic E. Debarbieux (2008), a măsura cantitativ violenŃa în spaŃiul şcolar echivalează cu a da cuvântul celor care sunt victime ale acesteia. Prin urmare, aceasta ne permite nu numai să ne
apropiem de un diagnostic adecvat, cât şi să identificăm o serie de căi prioritare de intervenŃie.
Care sunt limitele unui astfel de sistem?
9
Înainte de a prezenta domeniile mari pe care un sistem de indicatori în domeniul violenŃei şcolare îl
propune, merită să spunem, încă de la început, care sunt limitele acestuia. Cea mai importantă este semnalată tot de E. Debarbieux (2008) şi se referă la sub-estimarea acestor fenomene, oferind ca exemplu informaŃii obŃinute cu ajutorul platformei SIGNA care colectează date primare pentru calcularea indicatorilor privind violenŃa în sistemul francez de educaŃie.
Astfel, se poate observa faptul că există o distanŃă foarte mare între procentul elevilor victime ale furturilor sub ameninŃare semnalat de acest sistem de monitorizare (0,028%) şi cel relevat de o serie de anchete tematice naŃionale (estimat între 3,4 şi 6,3%). O diferenŃă şi mai mare este oferită ca exemplu în cazul consumului de stupefiante, datele oficiale indicând un procent de 0,024%, iar anumite anchete estimând faptul că peste 50% dintre băieŃi şi 17% dintre fete consumă în mod
regulat anumite droguri.
Care sunt tipurile de acte de violenŃă care fac obiectul sistemului de indicatori?
Există patru categorii principale urmărite, fiecare fiind detaliată în tabelul de mai jos:
Categorie Tip COD
A. Atac la ViolenŃe fizice fără arme A 01
persoană
ViolenŃe fizice cu arme (albe, de foc etc.)
Insulte
AmeninŃări
HărŃuiri
Intimidări
Şantaj
ViolenŃe fizice cu caracter sexual
Viol
A 02
A 03 A 04 A 05 A 06 A 07 A 08 A 09
B. Atentat la Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii B 01
securitatea
unităŃii şcolare
C. Atentat
bunuri
Tentativă de incendiu
Port armă
Alarmă falsă
la Furt sau tentativă de furt
Distrugerea bunurilor colegilor/profesorilor
Distrugerea bunurilor şcolii
Incendii
B 02
B 03 B 04
C 01 C 02 C 03 C 04
D. Alte fapte de Consum de stupefiante D 01
violenŃă
atentate
securitate
sau
la
Consum de alte substanŃe interzise (alcool, Ńigări etc.)
Trafic cu stupefiante
Trafic cu alte substanŃe interzise
Tentative de suicid
Suicid
D 02
D 03 D 04 D 05 D 06
10
Setul de indicatori de bază propuşi
Principalii indicatori selectaŃi pentru înregistrarea situaŃiei fenomenelor de violenŃă şcolară (în
prezent şi în evoluŃie) sunt următorii:
Nr. Indicatori Exemplu Ind.
1 Număr (mediu)1 de semnalări de fenomene de X acte de violenŃă din care ¼ furturi, ¼
violenŃă în semestrul/anul şcolar x (total conflicte fizice elevi-elevi etc.
fenomene semnalate şi pe categorii de
fenomene de violenŃă)
2 Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la
categoria atac la persoană.
3 Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la
categoria atentat la securitatea unităŃii şcolare.
4 Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la
categoria atentat la bunuri
5 Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la
categoria alte fapte de violenŃă sau atentate la securitate în spaŃiul şcolar.
6 Număr (mediu) de incidente grave în X acte grave de violenŃă raportate la
semestrul/anul şcolar x raportate către ISJ. ISJ.
7
8
9
10
11
Număr (mediu) de incidente grave în X acte grave de violenŃă raportate la semestrul/anul şcolar x raportate către poliŃie/jandarmerie. PoliŃie/Jandarmerie.
Numărul (mediu) de incidente grave /100 de elevi.
Ponderea fenomenelor de violenŃă semnalate care au antrenat prejudicii materiale.
Ponderea fenomenelor de violenŃă semnalate care au antrenat prejudicii financiare.
Ponderea fenomenelor de violenŃă semnalate care au condus la vătămări fizice ce au presupus
spitalizare.
1
Numărul mediu se utilizează numai în cazul indicatorilor de la nivel judeŃean/naŃional
11
12
13
14
15
16
17
18
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut
ca victimă elevii.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor elevii.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca victimă un părinte.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca agresori persoane din afara şcolii.
Definirea indicatorilor privind violenŃa în şcoală
Pentru exemplificare, redăm modul în care se definesc câŃiva indicatori din domeniul violenŃei în
spaŃiul şcolar:
- Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană - numărul total
al fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană, ca raport procentual din
totalul actelor de violenŃă care s-au petrecut într-o anumită perioadă (semestru/an şcolar);
- Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte - numărul total al
fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte, ca raport procentual din totalul actelor
de violenŃă care s-au petrecut într-o anumită perioadă (semestru/an şcolar).
Metoda de calcul
Iată câteva exemple:
- pentru calcularea ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană,
metoda de calcul constă în împărŃirea numărului de acte de violenŃă încadrate în categoria atac la persoană la numărul total de acte de violenŃă petrecute într-o anumită perioadă de timp
(semestru /an şcolar); rezultatul se înmulŃeşte cu 100;
- pentru calcularea ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte, metoda de
calcul constă în împărŃirea numărului de acte de violenŃă care au avut ca autor un părinte la numărul total de acte de violenŃă petrecute într-o anumită perioadă de timp (semestru /an şcolar); rezultatul se înmulŃeşte cu 100.
12
Datele necesare pentru calculul indicatorilor
Pentru calculul indicatorilor, aşa cum a fost prezentat şi în cazul SNIE, sunt necesare anumite date
primare. De exemplu:
- pentru calcularea ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană,
datele necesare sunt numărul fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană şi numărul total de acte de violenŃă petrecute într-o anumită perioadă de timp (semestru /an
şcolar);
- pentru calcularea ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte, datele
necesare sunt numărul fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte şi numărul total de acte de violenŃă petrecute într-o anumită perioadă de timp (semestru /an şcolar).
În vederea obŃinerii unor asemenea date, unităŃile de învăŃământ vor culege informaŃii pe baza unui instrument special elaborat, respectiv o fişă de înregistrare a actelor de violenŃă, a specificului
acestora, a anumitor caracteristici ale autorilor /victimelor etc., fişă pe care o vom prezenta ceva mai departe.
Nivelul de agregare
Organizarea datelor privind actele de violenŃă trebuie să corespundă nivelului la care se calculează fiecare indicator: naŃional, regional, judeŃean, local ş.a.
Astfel, la nivel local (unitatea de învăŃământ), nivelurile de agregare a indicatorilor de evaluare a fenomenului de violenŃă în spaŃiul şcolar sunt următoarele: nivel de învăŃământ (primar,
gimnazial, liceal ş.a., în funcŃie de ciclurile de învăŃământ pe care le organizează şcoala
respectivă); sex (în vederea identificării diferenŃelor de gen din perspectiva comiterii actelor de
violenŃă, respectiv a situaŃiilor de victime ale acestor acte), grupe de vârstă (pentru a stabili
grupele de vârstă cărora le corespunde riscul cel mai mare de comitere a unor acte de violenŃă,
implicit pentru direcŃionarea măsurilor de intervenŃie).
La nivel judeŃean (inspectorate), regional şi naŃional (minister), nivelurile de agregare ale indicatorilor sunt: mediu de rezidenŃă, nivel de învăŃământ, poziŃia şcolii în comunitate
(centru/periferie), sex, grupă de vârstă.
Indicatori de raportare a evoluŃiei fenomenelor de violenŃă în spaŃiul şcolar
Indicatorii de bază prezentati mai sus pot să ofere informatii atât asupra fenomenului într-un anumit moment (o fotografie a unei situatii) cât si a evolutiei acestuia într-o anumita perioadă de timp. Practic fiecare indicator poate fi calculat pentru diferite momente t (de exemplu, ani scolari) ale unei perioade de referintă. Astfel, lista indicatorilor de bază în domeniul violentei scolare
urmariti în evolutie poate fi exprimată în modul următor:
• EvoluŃia numărului de semnalări de fenomene de violenŃă în perioada x (total fenomene
semnalate, pe categorii de fenomene de violenŃă). Ex: 30 de acte de violenŃă din care 10
furturi, 20 conflicte fizice elevi-elev - în anul şcolar t; 25 de acte de violenŃă din care 8 furturi, 17 conflicte fizice elevi-elev - în anul şcolar t+1; 20 de acte de violenŃă din care 5 furturi, 15 conflicte fizice elevi-elev - în anul şcolar t+2.
13
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atac la persoană, în
perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atentat la securitatea
unităŃii şcolare, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria atentat la bunuri, în
perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă încadrate la categoria alte fapte de violenŃă sau
atentate la securitate în spaŃiul şcolar, în perioada x.
• EvoluŃia numărului de incidente grave în perioada x raportate către ISJ. Ex: 12 acte grave
de violenŃă raportate la ISJ - în anul şcolar t; 10 acte grave de violenŃă raportate la ISJ - în
anul şcolar t+1; 8 acte grave de violenŃă raportate la ISJ - în anul şcolar t+2.
• EvoluŃia numărului de incidente grave în perioada x raportate către PoliŃie/Jandarmerie. Ex:
12 acte grave de violenŃă raportate la poliŃie/jandarmerie - în anul şcolar t; 10 acte grave de
violenŃă raportate la poliŃie/jandarmerie - în anul şcolar t+1; 6 acte grave de violenŃă raportate la poliŃie/jandarmerie - în anul şcolar t+2.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă semnalate care au antrenat prejudicii materiale,
în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă semnalate care au antrenat prejudicii financiar,
în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă semnalate care au condus la vătămare corporală
ce a presupus spitalizare, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca victimă elevii, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca victimă personalul didactic şi
nedidactic din unitatea şcolară, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor elevii, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor personalul didactic şi
nedidactic din unitatea şcolară, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca autor un părinte, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca victimă un părinte, în perioada x.
• EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care au avut ca agresori persoane din afara
şcolii, în perioada x.
14
Cum pot fi obŃinute datele primare pentru calcularea indicatorilor în mod sistematic?
Pentru facilitarea utilizării unei modalităŃi standardizate de colectare a datelor privind violenŃa
şcolară (şi implicit, pentru calcularea indicatorilor prezentaŃi mai sus) propunem utilizarea unei
Fişe de înregistrare a unui fenomen de violenŃă.
Aceasta urmăreşte să înregistreze cele mai importante informaŃii cu privire la un act de violenŃă
petrecut în spaŃiul şcolar si poate fi utilizată pentru:
- înregistrarea, în formatul respectiv, a fiecărui caz de violenŃă petrecut la nivelul unitătii scolare;
- dezvoltarea unei bază de date, a cărei structură este conformă cu conŃinutul fişei;
- calcularea indicatorilor privind violenŃa la nivelul şcolii;
- fundamentarea unor interventii ameliorative;
- stabilirea unor tinte relevante pentru masurile planificate.
15
Fişa de înregistrare a unui caz de violenta în spatiul scolar:
A. Date generale unitate de învăŃământ
Cod şcoală:
Localitate/JudeŃ
Mediu de rezidenŃă
Localizare Tip unitate
Număr de elevi
Coordonate şcoală
B. Date generale caz semnalat
Data semnalării actului de violenŃă
FuncŃia persoanei care semnalează incidentul
Rol în incident
Tipul actului de violenŃă
Momentul incidentului
Locul incidentului
C. Date despre autor/autori
Sex
Statut
Vârstă în ani împliniŃi
Număr autori
D. Date despre victimă/victime
Sex
Statut
Vârstă în ani împliniŃi
Număr victime
E. Date despre consecinŃe şi modalităŃi de intervenŃie
Prejudicii rezultate
Cod SIRUES
Rural/urban
Centru/periferie
Şc generală, SAM, liceu etc.
Total/cicluri de învăŃământ
Tel/fax, e-mail
Profesor/Diriginte/Elev/Părinte/Alte persoane
Martor/Victimă/Agresor
COD (vezi lista coduri specifice pentru Categorie/Tip)
În timpul orelor de curs/în pauză/în afara orelor de curs
În sala de clasă, în alte spaŃii şcolare, în zona de proximitate a
şcolii
M/F
Elev/Profesor/Părinte/Persoană din afara şcolii/Alt autor
Unul/Multipli (în acest caz se completează informaŃii separat în
bază despre fiecare autor)
M/F
Elev/Profesor/Părinte/Persoană din afara şcolii/Alt autor
Unul/Multipli (în acest caz se completează informaŃii separat în
bază despre fiecare victimă)
NU
-
InstituŃii implicate în soluŃionarea incidentului
A fost depusă o plângere?
-
Dacă da, de ce tip? DA: materiale/financiare/medicale (număr zile spitalizare, dacă
este cazul)
Şcolare: Consiliu AdministraŃie /Elevi/ PărinŃi, ISJ, CJRAE, CJAPP,
MECT (sau o AgenŃie NaŃională subordonată).
Non-şcolare: Consiliul Local, PoliŃie Comunitară /Jandarmerie,
Judecătorie
NU
Dacă da, către cine? DA: ISJ /PoliŃia Comunitară / Jandarmerie /Judecătorie /Alte
instituŃii
F. Alte informaŃii relevante despre actul de violenŃă /intervenŃia în cazul actului de violenŃă
Categorii sancŃiuni iniŃiate Mustrare/Avertisment/Scăderea notei la
purtare/Exmatriculare/Altele
ActivităŃi de asistenŃă victimă
ActivităŃi de asistenŃă agresor
Consiliere psihologică/Alte tipuri de interventie în parteneriat cu
familia/alte tipuri de interventie în parteneriat cu alte institutii
Consiliere psihologică/Atragere în activitati extrascolare
relevante/Alte tipuri de interventie în parteneriat cu familia/alte
tipuri de interventie în parteneriat cu alte institutii
16
Acuratetea imaginii asupra fenomenelor de violenta realizată cu ajutorul sistemului de indicatori de
bază depinde în mod direct de acuratetea cu cu care sunt înregistrate informatiile privind cazurile de violenta cu ajutorul instrumentului prezentat mai sus. De asemenea, un rol important îl joacă si
resursele de care dispune o unitate scolară în acest sens. Acest aspect va fi abordat în sectiunea următoare.
III. Principalele categorii de resurse necesare pentru utilizarea sistemului de
indicatori privind violenŃa în şcoală
Resursele reprezintă un aspect critic pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a fenomenelor de violenŃă şcolară. Practic pentru fiecare caz de violenta înregistrat este necesară o
estimare detaliată a categoriilor/valorii resurselor necesare:
- resurse umane;
- resurse materiale; - resurse financiare; - resurse de timp etc.
Fiind un efort colectiv, este de aşteptat ca aceste resurse să fie puse în comun de către toate
organizaŃiile cheie cu responsabilităŃi în această arie:
Local
Nivel
Şcolari
Actorii de la nivelul
unităŃii şcolare: elevi,
profesori, echipa de
Categorii de actori
AutorităŃi
Primărie/Consiliul
Local (Comisia de
EducaŃie, DirecŃiile de
AlŃi actori
AsociaŃii de părinŃi
ONG-uri
conducere,
specializat etc.
personal
ProtecŃie a Copilului
etc.)
PoliŃia comunitară
Biserica
JudeŃean
Actorii de la nivelul
Consiliu
JudeŃean, AgenŃi economici
ISJ
C J R AE
CCD
DirecŃiile JudeŃene de
ProtecŃie a Copilului
Centre de cercetare
NaŃional
CJAPP
Ministerul EducaŃiei şi Parlament (Comisiile
OrganizaŃii
media
mass-
AgenŃiile Specializate de EducaŃie ale
(de exemplu, Camerei DeputaŃilor şi
ARACIP) Senatului)
Este important de reamintit faptul că modul în care programele/proiectele sunt dezvoltate este
la fel de important ca şi conŃinutul lor. Cu alte cuvinte, activităŃile în parteneriat, sprijinul
reciproc, schimburile de experienŃă, activităŃile de tip peer-review au un efect direct şi asupra
17
modului în care resursele sunt atrase şi cheltuite în mod eficient/eficace. Resursele fac parte din
contextul specific în care o anumită intervenŃie anti-violenŃă este iniŃiată (alături de alte caracteristici importante precum climatul, stilul de conducere, implicarea cadrelor didactice etc.), context care poate influenŃa decisiv aceste intervenŃii.
Odată cu identificarea categoriilor de resurse necesare trebuie analizate si posibile bariere. De exemplu, pentru înregistrarea situaŃiilor de violenŃă în formatul on-line o unitate şcolară trebuie să
se asigure:
- că există personal care are aceste responsabilităŃi;
- că există competenŃele necesare pentru realizarea acestei sarcini (sau există resurse pentru
dezvoltarea unor programe specifice);
- că sunt disponibile resurse de timp pentru înregistrarea fenomenelor de violenŃă de către
personalul desemnat;
- că există infrastructura necesară (calculator, software instalat şi operaŃional, conexiune
Internet etc);
- că există personal care are competenŃe şi resurse de timp pentru verificarea acurateŃei
datelor furnizate la nivelul organizaŃiei.
Pentru a sistematiza diferitele formulări ale problemelor privind resursele necesare în utilizarea
sistemului de indicatori de baza poate fi folosită următoarea grilă:
Cazul de violentă Categoria de Probleme identificate
înregistrat resurse/exprimare cantitativă
Resurse umane/ 1 persoană Persoana cu
Agresiune fizică elev-elev responsabilitati/competente
lipseste din unitatea de
invatamant pentru 2 saptamani
(concediu medical)
Resurse materiale - sistem Sistemul IT necesita devirusare.
informatic Accesul la sistemul IT nu poate
fi asigurat în mod regulat
Resurse materiale -conexiune Conexiune slabă
internet
Resurse de timp / 30 min Prezentarea cazului necesita
timp suplimentar datorita unor factori obiectivi (conexiune slaba, lipsa unor informatii etc.)
18
Un astfel de exerciŃiu serveşte la identificarea dificultătilor atât în înregistrarea informatiilor
primare cât si în calcularea indicatorilor relevanti. Prin urmare, unitatile scolare trebuie să decidă asupra unor măsuri prin care să poată fi depăsite aceste bariere. În modulul care urmează vom relua o parte din aspectele referitoare la procesul de culegere a informatiilor primare si utilizarea acestora la nivelul unitatilor scolare si la nivel de sistem.
Resurse bibliografice:
Manual privind sistemul naŃional de indicatori (PIR, 2004)
Starea sistemului de învăŃământ din România (MECT, 2009)
Raport privind evaluarea şi monitorizarea fenomenelor de violenŃă în alte sisteme de învăŃământ
(ISE, Proiect Tineri Împotriva ViolenŃei, 2010)
E. Debarbieux Les Dix Commandements contre la Violence A L Ecole, Ed. Odile Jacob, 2
19
TEMA 9. Strategii de monitorizare a fenomenelor de violenŃă şcolară
9.1. Metode şi instrumente specifice de colectare de date
Setul de indicatori de bază care a fost prezentat precum si fisa de înregistrare a actelor de violenta
scolară nu acoperă tot spectrul situatiilor de violenta care pot sa apara la nivelul unitatii scolare.
Este necesar, prin urmare, ca şcolile să colecteze, când este cazul, şi alte date în afara celor din fisa
de înregistrare a situatiilor de violentă.
Acest lucru presupune, desigur, utilizarea si a altor instrumente şi metode specifice care să completeze şi să extindă informaŃiile colectate prin intermediul sistemului de indicatori de bază.
Prin dezvoltarea unor activitati în acest sens (anchete de tip sociologic prin intermediul
chestionarelor, interviurilor individuale si de grup etc.), pot fi urmărite în profunzime anumite
aspecte legate de fenomenele de violentă din scoală. Iată câteva posibile teme de analiză care pot fi
investigate cu ajutorul acestor instrumente:
- audit/diagnosticare securitate spaŃiu şcolar (care sunt locurile/spatiile nesigure din scoală si
din zona proximă acesteia?);
- forme noi de violenŃă care au apărut în şcoală (hărtuirea prin intermediul telefoniei mobile
si a Internetului);
- cultura incluzivă a şcolii (care sunt categoriile de elevi care se confruntă cu diverse forme
de excluziune?);
- comunicarea profeso-elev (în ce măsură nivelul actual de comunicare este o sursă de
violenta sau o modalitate de prevenire a acesteia?);
- evaluarea ca sursă a violenŃei şcolare etc.
De exemplu, o temă care ar putea fi abordată este cea referitoare la perceptiile elevilor asupra fenomenelor de violenta scolară. După cum am văzut în modulele anterioare, aceasta nu include numai acŃiunile explicit violente, care fac obiectul sistemului de indicatori de bază/Fisei de înregistrare, ci şi o serie întreagă de acte mai subtile de violentă (tachinări, ironii, limbaj inadecvat etc.). Sentimentul de siguranŃă diferă mult de la un elev la altul, la fel ca şi normele sau valorile prin prisma cărora un fapt este caracterizat ca violent. Prin intermediul unui instrument destinat elevilor (chestionar pentru elevi), echipa managerială poate să investigheze aceste aspecte mai puŃin vizibile ale violenŃei.
De asemenea, investigaŃia prin chestionar în rândul elevilor vă poate ajuta să verificati informatiile
colectate în mod curent cât si să obtineti informatii suplimentare despre:
20
• noi forme de violenŃă din şcoala dumneavoastră;
• contextul în care apar anumite acte de violenŃa şcolară;
• actorii implicaŃi în situaŃiile de violenŃă (inclusiv cei din afara şcolii);
• opiniile elevilor despre oportunitatea si impactul unor măsuri de prevenire si combatere a
violentei initiate de scoala;
• opiniile elevilor privind posibile măsuri de combatere a acestui fenomen.
Este important ca întrebările incluse în acest chestionar să fie formulate clar şi, pe cât posibil, să
aibă variante închise de răspuns (pentru facilitarea procesului de completare şi minimizarea timpului alocat). De asemenea, trebuie să existe o secŃiune în care elevii să poată să-şi exprime liber opiniile cu privire la fenomenul de violenŃă din şcoala lor. EvitaŃi includerea unui număr prea ridicat de întrebări, focalizându-vă numai asupra aspectelor esenŃiale urmărite, un document de dimensiuni prea mari inhibând repondenŃii.
Un exemplu de instrument prin care pot fi obtinute informatii mai detaliate asupra unor
fenomenelor de violentă din perspectiva elevilor, este cel prezentat în continuare:
CHESTIONAR ELEV
1. Te rugăm să apreciezi care sunt formele de violenŃă pe care le observi în şcoala în care înveŃi şi care este frecvenŃa cu care aceste manifestări au loc.
1. 2. 3. 4. 5.
Deloc Ra r Des Foarte des Nu ştiu
1. ViolenŃă între elevi
2. ViolenŃă a elevilor faŃă de profesori 3. ViolenŃă a profesorilor faŃă de elevi
2. Care dintre situaŃiile următoare se manifestă între colegii tăi?
1. 2. 3. 4.
Deloc Ra r Des Foarte des
1. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi,
referitoare la diferite trăsături fizice sau psihice
2. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi,
referitoare la situaŃia materială/financiară
3. Injurii/cuvinte urâte
4. Certuri, conflicte
5. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi,
referitoare la apartenenŃa etnică
6. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi,
referitoare la apartenenŃa religioasă
7. Bătaie între elevi
8. Alte situaŃii (care?) ¼¼¼¼¼¼¼¼¼
3. Fenomenele de violenŃă pe care le observi, se manifestă:
21
1. 2. 3. 4.
Deloc Ra r Des Foarte des
1. În ore
2. În pauze
3. În incinta şcolii, după programul şcolar
4. În imediata vecinătate a şcolii, după programul
şcolar
4.
5.
Fenomenele de violenŃă între colegi pe care le-ai observat se manifestă:
• între elevi din aceeaşi clasă .................................................................................................................. 1 • între elevi din clase diferite, de acelaşi nivel şcolar ............................................................................. 2 • între elevi din clasele mari faŃă de elevi din clasele mici ..................................................................... 3 • între elevi care aparŃin şcolii şi cei din afara acesteia .......................................................................... 4
De la începerea anului şcolar/în anul şcolar precedent, te-ai aflat personal într-una dintre situaŃiile de mai
jos ?
1. Victimă a furturilor în şcoală
2. Victimă a furturilor în imediata vecinătate a şcolii
3. Victimă a agresiunilor sexuale 4. Agresat fizic (bătut) în şcoală
5. Agresat fizic (bătut) în imediata vecinătate a şcolii de către alŃii, decât colegii de
şcoală
6. HărŃuit (prin injurii, ameninŃări etc.) în şcoală
7. HărŃuit (prin injurii, ameninŃări etc.) în imediata vecinătate a şcolii de către alŃii,
decât colegii de şcoală
8. Alte situaŃii (care?)¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼
1. D a
2. Nu
6. Care sunt formele de violenŃă pe care colegii tăi le manifestă faŃă de profesorii din şcoală?
1. 2. 3. 4.
Deloc Ra r Des Foarte des
1. Indisciplină
2. Absenteism, fuga de la ore
3. Ignorarea mesajelor transmise (nu acordă atenŃie
profesorilor sau celor spuse de aceştia)
4. Atitudini răutăcioase, nepoliticoase
5. Refuzul îndeplinirii sarcinilor
6. Vorbe urâte, jigniri
7. Agresiune nonverbală (gesturi, priviri ameninŃătoare
etc.)
8. Lovire, agresiune fizică
9. Alte forme (care?)¼¼¼¼¼¼¼..¼¼¼¼.
7. Te rugăm să apreciezi frecvenŃa cu care se întâmplă următoarele situaŃii în şcoala ta:
1. 2. 3. 4.
Des Ra r Deloc Nu ştiu
1. Mi s-a întâmplat ca profesorii să mă pedepsească atunci când
nu am ştiut lecŃia/nu am rezolvat o problemă etc.
2. Se întâmplă ca profesorii să ne insulte, să ne umilească prin
expresii neadecvate, să ne ironizeze.
3. Se întâmplă ca profesorii să recurgă la pedepse fizice.
4. Se întâmplă să fiu sancŃionat dacă pun profesorilor întrebări
neaşteptate sau incomode.
5. Profesorii ne stimulează să ne întrecem între noi şi mai puŃin să
colaborăm.
6. Profesorii nu au suficientă răbdare să ne asculte problemele,
22
nelămuririle.
7. Profesorii ne cer să reproducem ceea ce au predat şi mai puŃin
să avem idei originale, îndrăzneŃe.
8. Profesorii ne oferă posibilitatea de a discuta cu ei şi în afara
orelor de curs.
9. Profesorii favorizează nejustificat unii elevi (în notare, în
participarea în clasă).
10. Modul de prezentare a lecŃiei de către profesori nu este
atractiv pentru elevi.
11. Profesorii se poartă foarte rece cu noi.
12. Alte situaŃii; care? ¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼.
¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼.
8.
9.
Ai fost vreodată în situaŃia de a fi violent/agresiv faŃă de un coleg sau profesor în şcoală?
• Nu ......................................................................................................................................................... 1 • Da.......................................................................................................................................................... 2
Dacă răspunsul este pozitiv, descrieŃi succint contextul¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼
¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼
În timpul petrecut la şcoală te simŃi protejat faŃă de violenŃa unor colegi, profesori sau alte persoane din
jurul şcolii?
• Da ........................................................................................................................................................ 1
• Într-o oarecare măsură, da ................................................................................................................... 2 • Nu........................................................................................................................................................ 3
10. Cum crezi că ar putea contribui elevii la reducerea cazurilor de violenŃă manifestate în şcoală?
¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼
¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼ ¼¼¼¼ ¼¼¼ ¼¼¼
Date de identificare
11. Sex:
• Feminin ............................................................................................................................................... 1
• Masculin .............................................................................................................................................. 2
12. Vârstă (în ani împliniŃi): ¼¼¼¼¼¼¼.
Clasa:¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼
O analiză detaliată a modalitătilor de initiere a unor activitati de colectare de informatii este prezentată în Ghidul privind violenta scolară (pag. 11-20).
9.2. Baza electronică de date pentru monitorizarea fenomenelor de violenŃă în spaŃiul şcolar
După cum a fost prezentat în modulul anterior, baza de date va fi constituită pornind de la fisa de înregistrare a actelor de violenŃă în spaŃiul şcolar completată on-line. Această modalitate,
urmărită în mod sistematic, oferă un suport intuitiv procesului de monitorizare/evaluare a fenomenelor de violentă scolară.
De asemenea, am arătat în modulul anterior de ce este foarte important ca numărul situatiilor de violenta care sunt inregistrate sa fie cât mai apropiat de cele identificate la nivelul scolii. Este
posibil ca, într-o primă etapă, persoana care are responsabilităti directe în această arie să solicite
sprijinul colegilor implicati în mod direct în rezolvarea situatiilor de violenta pentru înregistrarea în
fisa. În viitor, va fi posibil ca fiecare cadru didactic să poată completa fisa on-line, crescând astfel
23
sansele ca numărul actelor de violenta identificate să se apropie de cel al actelor înregistrate în baza
de date. În situatiile în care nu este posibilă o conexiune la internet, scoala va transmite fisele completate în format electronic la persoana responsabilă de la nivel judetean (în mod similar cu sistemul actual de raportare).
Completarea fiselor înseamnă dezvoltarea unei baze de date relevante, care va permite, la rândul ei, calcularea seturilor de indicatori de bază privind violenŃa în spaŃiul şcolar propus în modulul anterior. O fisa completată în mod adecvat va ajuta institutia scolară, dar si autoritătile cu putere de decizie de la nivel de sistem, să înregistreze cele mai importante informaŃii cu privire la un act de
violenŃă petrecut în spaŃiul şcolar. Reamintim faptul că o fisă va fi utilizată:
- pentru înregistrarea, în formatul respectiv, a fiecărui caz de violenŃă petrecut într-o anumită
perioadă (un semestru/un an şcolar); datele înregistrate pot fi transmise, ca atare, inspectoratelor; totodată, acestea pot fi utilizate pentru calcularea indicatorilor privind violenŃa
la nivelul şcolii şi întocmirea, pe baza acestora, a rapoartelor către inspectorat;
- pentru înregistrarea directă a informaŃiilor într-o bază de date, a cărei structură este conformă
cu conŃinutul fişei; la baza de date de la nivelul şcolii ar urma să aibă acces direct si reprezentanti de la nivel judetean si national.
Astfel, baza de date electronică va permite realizarea unei fotografii a stării de fapt privind violenta
scolară dar va oferi si o imagine dinamică asupra fenomenului:
Exemple de modalităŃi de utilizare a bazei de date pentru calcularea unor indicatori de
evaluare a fenomenului în spaŃiul şcolar la
nivelul unităŃii şcolare (local), inspectorate
(judeŃean) şi minister (naŃional):
Exemple modalităŃi de utilizare a bazei date pentru calcularea unor indicatori
evaluare a fenomenului în spaŃiul şcolar
evoluŃie la nivel local (unitatea învăŃământ), judeŃean (inspectorate)
naŃional (minister)
de de în
de
şi
Număr (mediu)2 de semnalări de fenomene de EvoluŃia numărului de semnalări de fenomene violenŃă în semestrul/anul şcolar x (total de violenŃă în semestrul/anul şcolar x (total fenomene semnalate, pe categorii de fenomene fenomene semnalate, pe categorii de fenomene
de violenŃă) de violenŃă)
Ex: 30 de acte de violenŃă din care 10 furturi, 20 Ex: 30 de acte de violenŃă din care 10 furturi, 20
agresiuni fizice elevi-elevi.
agresiuni fizice elevi-elev - în anul şcolar 2007/2008; 25 de acte de violenŃă din care 8 furturi, 17 agresiuni fizice elevi-elev - în anul
şcolar 2008/2009; 20 de acte de violenŃă din
care 5 furturi, 15 agresiuni fizice elevi-elev - în
anul şcolar 2009/2010.
Ponderea fenomenelor de violenŃă încadrate la EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă
categoria atac la persoană. încadrate la categoria atac la persoană, în
perioada x.
Numărul (mediu)2 de incidente grave /100 de Evolutia numărului (mediu)2 de incidente grave
elevi. /100 de elevi.
2
Numărul mediu se utilizează numai în cazul indicatorilor de la nivel judeŃean/naŃional.
24
Ponderea fenomenelor de violenŃă semnalate EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă
care au condus la vătămări fizice ce au presupus semnalate care au condus la vătămare corporală
spitalizare. ce a presupus spitalizare, în perioada x.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care
ca victimă elevii. au avut ca victimă elevii, în perioada x.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut EvoluŃia ponderii fenomenelor de violenŃă care
ca victimă personalul didactic şi nedidactic au avut ca victimă personalul didactic şi
nedidactic din unitatea şcolară, în perioada x.
Ponderea fenomenelor de violenŃă care au avut Ecolutia ponderii fenomenelor de violenŃă care
ca agresori persoane din afara şcolii. au avut ca agresori persoane din afara şcolii.
Exemple de niveluri de agregare a unor indicatori de evaluare a fenomenului în spaŃiul şcolar la nivelul unităŃii şcolare (local): mediu de rezidenŃă, nivel de învăŃământ, poziŃia şcolii în
comunitate (centru/periferie), sex, grupă de vârstă.
9.3. Proceduri de raportare la nivelul unităŃii şcolare
Datele obtinute în urma înregistrării cazurilor de violenta în format on-line oferă avantajul de a fi în mod direct receptionate de către atoritătile de decizie. Cu toate acestea, la sfârsitul fiecărui semestru/anual, fiecare scoală ar trebui să prezinte un raport sintetic cu privire la situatiile de violenta înregistrate cât si la activităile de prevenire/interventie. Din această perspectivă, procesul de înregistrare a informaŃiilor privind actele de violenŃă în spaŃiul şcolar, precum şi calcularea indicatorilor relevanŃi, oferă unitătii scolare un fundament solid pentru elaborarea raportului.
De asemenea, lista indicatorilor de bază poate oferi un reper în structurarea datelor furnizate în raport astfel încât să existe o compatibilitate cât mai ridicată între informatiile prezentate de diferite unităti scolare. Desigur, acest lucru presupune, în egală măsură, si dezvoltarea unor proceduri de raportare comune la nivelul fiecărei unităti scolare.
Spre deosebire de situatia curentă, este de asteptat ca raportul elaborat cu privire la fenomenele de violenta scolara sa nu fie prezentat exclusiv Inspectoratelor Judetene. Este necear, în primul rând, ca acest raport să fie făcut cunoscut membrilor organizatiei scolare, inclusive părintilor, prin diferite modalităti de diseminare (format tipărit, format CD ROM, publicaŃie website etc.).
O strategie de diseminare propriu-zisă poate fi orientată după următoarea grilă:
ConŃinut Public Ńintă Metode Actori Resurse MotivaŃie
Ce se C ui ? Cum? Cine este Ce resurse Ce doresc să diseminează? responsabil? sunt obŃin prin
necesare? această
activitate?
25
O structură asemănătoare va avea şi raportul întocmit la nivelul ISJ-urilor, valorificând, pe de o
parte, informaŃiile înregistrate de şcolile din judeŃul respectiv în baza de date şi, pe de altă parte, rapoartele anuale întocmite de şcoli. Elaborarea unei strategii de diseminare va urmări să răspundă întrebărilor formulate în grila de mai sus.
9.4. Valorificarea datelor colectate - strategii şi planuri operaŃionale de monitorizare a
violenŃei la nivelul unităŃii şcolare şi la nivel judeŃean
Există o relaŃie logică între datele privind fenomenele de violenŃă colectate utilizând sistemul de indicatori sau alte metode de monitorizare/evaluare şi strategiile/planurile operaŃionale pe care o unitate scolară le poate initia. Fundamentarea unei strategii anti-violenŃă presupune definirea şi ierarhizarea principalelor probleme cu care se confruntă şcoala în ceea ce priveşte fenomenul de
violenŃă pornind de la informatiile continute de indicatorii de bază din domeniul violentei scolare.
Pentru a înŃelege mai bine relaŃia dintre componentele unei strategii, puteŃi să reŃineŃi faptul că orice strategie de dezvoltare la nivelul şcolii ar trebui să vizeze traiectoria ipotetică de la „ceea ce este" starea actuală a problemei la nivelul şcolii şi/sau al comunităŃii - la „ceea ce trebuie să fie" - starea dorită. Acest demers de proiectare la nivel strategic şi operaŃional poate avea următoarea
reprezentare grafică (după Wilkingson şi Cove):
Unde suntem?
InformaŃii culese de la diferiŃi actori, definirea
problemelor, diagnoza la
nivelul şcolii
Cum ajungem?
Stabilim o strategie de intervenŃie şi prevenŃie
privind violenŃa în şcoală
Unde vrem să fim?
Stabilim obiective pornind
de la problemele identificate
şi indicatori de evaluare
În elaborarea strategiei, este important ca descrierea obiectivelor să fie precedată de o prezentare
succintă a contextului în care acest document a fost elaborat: o sinteză a constatărilor rezultate din diagnoza realizată deja cât şi o prezentare succintă a intervenŃiilor anterioare (dacă este cazul). În acest fel puteŃi demonstra faptul că obiectivele stabilite de dumneavoastră urmăresc: să rezolve o problemă reală; să se armonizeze cu misiunea/planul de dezvoltare al şcolii; să stimuleze interesul actorilor cu privire la acest fenomen; să poată fi urmărite/ să fie realizabile.
Orice strategie si orice plan operational care urmăreste să aplice această strategie trebuie să aibă la
dispozitie informatii cu ajutorul cărora să poată oferi un răspuns argumentat la întrebări precum:
Ce probleme ne propunem să rezolvăm prin intervenŃie? ( care sunt obiectivele generale şi
cele specifice ale strategiei?)
26
În ce măsură problemele rezolvate coincid cu problemele urgente pe care le are de rezolvat
şcoala (care este relevanŃa intervenŃiei în contextul general al şcolii?)
Care sunt beneficiile intervenŃiei pentru diferite categorii de actori? (care este impactul
aşteptat în cazul elevilor, părinŃilor, cadrelor didactice, echipei manageriale,
reprezentanŃilor comunităŃii etc.)
De asemenea, trebuie să ne reamintim faptul că strategiile trebuie să urmărească diferite categorii
de nevoi ale actorilor de la nivelul scolii si al comunitătii, printre care:
- nevoile de conştientizare a problemei violenŃei şcolare
- nevoile de cunoaştere a problemei violenŃei şcolare
- nevoile privind implicarea actorilor de la nivelul şcolii în activităŃi specifice anti-violenŃă.
ÎnŃelegând în profunzime fenomenele de violenŃă care apar la nivelul şcolii şi analizând cauzele/complexul de cauze care conduc la apariŃia actelor de violenŃă în şcoală, o strategie anti- violenŃă trebuie să propună intervenŃii prin care să se răspundă nevoilor şi obiectivelor deja definite.
Orice intervenŃie constă într-un plan de activităŃi specific şi trebuie să precizeze în detaliu: persoanele implicate, rolurile/responsabilităŃile definite, obiectivul urmărit, resursele necesare, impactul aşteptat şi, eventual, condiŃiile de realizare. De asemenea, un plan de activităŃi trebuie să aibă în vedere un număr cât mai ridicat de actori (fie ca promotori fie ca beneficiari) atât de la nivelul şcolii cât şi de la nivelul comunităŃii şi să ofere oportunitatea fiecărui elev, cadru didactic sau părinte să participe.
În elaborarea unui plan de activităŃi, o atenŃie deosebită trebuie acordată unor aspecte
premergătoare interventiei propriu-zise, precum:
Definirea problemelor. Chiar în situatiile în care detinem informatii realiste despre fenomenele de violenta de la nivelul unei unitati scolare, procesul de identificare a cauzelor (si, implicit, a problemelor urmărite de o strategie) este unul complex, ce presupune armonizarea mai multor perspective (elevi, cadre didactice, părinti etc.).
Analiza alternativelor posibile de intervenŃie. De regulă, pentru fiecare problemă identificată, pot fi imaginate mai multe soluŃii de rezolvare. Identificarea unui număr cât
mai mare de intervenŃii posibile dovedeşte o cunoaştere aprofundată a acestor probleme şi conferă un grad ridicat de aplicabilitate strategiei.
Definirea criteriilor de alegere. Alegerea alternativelor dezirabile trebuie să se realizeze pe baza unor criterii definite explicit (valori, resurse, oportunitate etc.) şi prin consultarea tuturor actorilor de la nivelul şcolii (direct sau prin reprezentare).
Prioritizarea alternativelor de intervenŃie alese. În funcŃie de contextul în care apare strategia, este necesară o analiză detaliată a urgenŃei fiecărei probleme identificate. Din nou
este esenŃială consultarea tuturor actorilor importanŃi de la nivelul şcolii deoarece se întâmplă frecvent să existe opinii divergente şi chiar opuse în înŃelegerea "urgenŃei" unei
acŃiuni"!
27
În final reamintim faptul că un plan de monitorizare bine construit oferă tuturor celor implicaŃi în
elaborarea unei strategii garanŃia că abaterile de la planificarea iniŃială vor fi sesizate în timp util
fără a pune în pericol atingerea obiectivelor strategiei. Mai mult, un plan de monitorizare oferă
informaŃii deosebit de utile echipei care se ocupă de implementarea planului de activităŃi în ceea ce
priveşte eficacitatea şi eficienŃa intervenŃiilor. Strategia anti-violenŃă trebuie să conŃină o serie de indicatori de proces prin care aceste aspecte să poată fi analizate.
Ca şi în cazul monitorizării, un plan de evaluare bine construit oferă tuturor celor implicaŃi în implementarea strategiei informaŃii utile privind eficacitatea (în ce măsură obiectivele urmărite au fost atinse) şi eficienta strategiei (cu ce costuri au fost atinse aceste obiective?). Elementele care nu trebuie să lipsească nici unui plan de evaluare sunt: obiectivele (de ce evaluăm?); mijloacele (cum evaluăm?); grupul Ńintă (pe cine evaluăm?); orizontul de timp (când evaluăm) şi persoanele responsabile (cine evaluează?).
Este recomandat ca în faza iniŃială a procesului de elaborare a strategiei sau a planurilor operationale (faza de identificare a nevoilor) să fie utilizati indicatorii de bază ca evaluare iniŃială
a fenomenelor de violenŃă la nivelul tuturor claselor din şcoală şi în funcŃie de aceste rezultate să
fie monitorizat progresul. Pe cât posibil se vor utiliza aceleaşi instrumente/indicatori în toate etapele de evaluare (iniŃială, de parcurs, finală) astfel încât impactul în timp să poată fi observat/cuantificat.
Indicatorii in evolutie servesc astfel şi pentru evaluarea rezultatelor şi a impactului unor programe dezvoltate de şcoală si pentru rafinarea acestora. Desigur, nicio strategie nu este implementată în întregime aşa cum a fost proiectată, în consecinŃă este important ca echipa responsabilă de elaborarea strategiei anti-violenŃă să includă în planul de activităŃi mecanisme şi instrumente de colectare a informaŃiilor necesare pentru elaborarea unor măsuri corective, atunci când acestea sunt necesare.
Pentru a monitoriza modul în care evoluează fenomenele de violenŃă, pe de o parte, vor fi luaŃi în consideraŃie indicatorii cantitativi privind evoluŃia acestor fenomene la nivelul şcolii, dar şi o serie de alŃi indicatori calitativi care surprind imaginea mediului şcolar, chiar şi după producerea
intervenŃiilor. Iată o listă orientativă:
o Adoptarea de metode paşnice şi constructive pentru rezolvarea conflictelor
o ExistenŃa unei strategii/politici explicite în domeniul prevenirii şi combaterii violenŃei
şcolare
o Asumarea de responsabilităŃi la nivelul cadrelor didactice în această arie şi participarea
acestora la formularea planurilor operaŃionale
o Acceptarea de către toŃi actorii şcolii (elevi, personalul didactic, părinŃi etc.) a unor principii
non-violente (de exemplu, respingerea pedepsei corporale şi a utilizării violenŃei verbale
/ameninŃărilor de către personalul didactic şi elevi)
o Sprijinul acordat de şcoală cadrelor didactice pentru dezvoltarea unor competenŃe specifice
în aria prevenirii violenŃei şcolare şi promovarea unui climat incluziv
o Practici şcolare care încurajează şi oferă oportunităŃi pentru dialogul personalului didactic
cu elevii şi părinŃii
o Numărul şi tipul de persoane din comunitate implicate în activităŃile de prevenire a
violenŃei
o Atitudinile elevilor şi a cadrelor didactice în raport cu şcoala
o Participarea activă în viaŃa şcolii (atât a elevilor, cât şi a personalului didactic)
28
o Comunicarea şi deschiderea faŃă de şcoală şi comunitate
o Sentimentul de securitate şi gradul de încredere în colegi
o Mândria de a aparŃine instituŃiei şcolare
Aceşti indicatori servesc la evaluarea sistematică a rezultatelor si pot contribui în mod decisiv la întelegerea impactului programelor dezvoltate de şcoală asupra fenomenelor de violenta.
CHECK-LIST PENTRU INIłIEREA UNEI STRATEGII ANTI-VIOLENłA
LA NIVELUL ŞCOLII
Fiecare obiectiv al strategiei este clar prezentat şi este relevant pentru problema
violenŃei şcolare
Fiecare obiectiv al strategiei răspunde nevoilor identificate de şcoală privind
fenomenele de violenŃă şcolară
Strategia descrie în detaliu impactul pentru fiecare grup Ńintă urmărit
Rezultatele aşteptate sunt prezentate din perspectiva obiectivelor urmărite
Strategia prezintă în detaliu un plan de activităŃi care specifică pentru fiecare tip de
intervenŃie în parte orizontul de timp, grupul Ńintă vizat şi resursele necesare
Planul de activităŃi este în mod direct corelat cu cu obiectivele, rezultatele aşteptate
şi resursele disponibile
Strategia descrie modalităŃile concrete de implicare a partenerilor din afara şcolii în
direcŃiile de acŃiune specificate în strategie
Strategia cuprinde un plan detaliat de monitorizare
Strategia cuprinde un plan detaliat de evaluare a activităŃilor
Strategia este adusă la cunoştinŃa tuturor actorilor şi este corectată/completată pe
baza observaŃiilor acestora
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu